Treceți la conținutul principal

VIITORUL ROMÂNIEI stă in ...(pagina dedicată excelenței)

Regizoarea Alexandra Felseghi Este clujeancă, a studiat pianul la Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă”, iar în 2009 a absolvit Facultatea de Teatru și Televiziune la specializarea regie de teatru. În 2011, împreună cu mai mulți colegi de facultate înființează compania independentă de teatru, film și evenimente, Create.Act.Enjoy, încercând să construiască un cadru în care să își profeseze meseria fără compromisuri. Alexandra Felseghi nu crede în tipul regizorului-dictator și a fost întotdeauna un team-player.Despre artă și scena independentă de teatru, dar și despre Acasă, orașul în care a crescut, s-a format și de care s-a îndrăgostit iremeidiabil, am stat de vorbă cu regizoarea Alexandra Felseghi.
---------------------------------------------------------

Cristina Alexandrina Râștei s-a născut în Târgu Mureș dar a venit la Cluj pentru a urma o facultate într-un centru universitar de renume. Firea artistică a făcut-o să fie indecisă în privința multor hotărâri pe care le-a avut de luat. În școala generală a intrat într-o clasă cu profil bilingv și își ocupa timpul pictând sau scriind proză fantastică. Deși a fost olimpică la biologie, nu și-a dorit să urmeze un profil real la liceu și s-a înscris la o clasă de filologie, la Colegiul Național „Unirea” din Târgu Mureș. În clasa a zecea Cristina a câștigat un premiu pentru cea mai bună actriță într-un rol principal într-o piesă de teatru, dar interesându-se mai mult despre stilul de viață al actorilor și aflând cât de greu este să găsești un loc de muncă într-un teatru, nu a mai fost foarte atrasă de o carieră artistică. A optat, astfel, pentru o facultate care să-i ofere mai multe opțiuni după absolvire: Facultatea de Știinte Economice și Gestiunea Afacerilor.
Încă din școala generală Cristina Râștei a început să se implice în acțiuni de voluntariat, iar în liceu a devenit voluntar pentru Livada Orphan Care, o fundație care avea ca obiectiv tranziția de la orfelinate, la case de copii de tip familial. Colaborarea cu această fundație s-a extins pentru Cristina pe o perioadă de trei ani. În anul doi de facultate a devenit voluntar pentru Romania Green Building Council o asociație care promova responsabilitatea față de mediu și eficiența energetică pe durata ciclului de viață a unei clădiri.
Experiența Africa.După susținerea licenței, pe durata verii, tânăra absolventă a fost angajată de asociația Romania Green Building Council pe un post de project specialist, dar fiind mereu o persoană preocupată de problemele sociale, la sfârșitul anului 2013 Cristina și-a dorit să ajungă în Africa. Având o persoană de contact acolo, pe sora ei, tânăra a început să se intereseze care ar fi perspectivele pentru o plecare în Malawi pe o perioadă de un an. „Am pornit la drum fără un plan. Acolo am lucrat pentru o organizație fondată în Malawi pe strategii de dezvoltare pe piaţă (aducerea de turişti, atragerea voluntarilor sau a specialiștilor din diverse domenii) şi pentru o altă organizație creștină în cadrul căreia m-am implicat în activitățile de duminică. Am fost surprinsă să văd că majoritatea voluntarilor vorbeau limba engleză, dar eu mi-am dorit să învăț limba locală. De asemenea, am avut nevoie de aproximativ două luni ca să învăț să fiu mult mai răbdătoare, mai respectuoasă și mai atentă la cei din jurul meu”, povestește Cristina Râștei.
----------------------------------------------------------------------------------

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Apa Riurilor - Serviciul de salubritate al romanilor

De fiecare data cand cresc corele riurilor se curata si albiile acestora pline de gunoaie ca efect al necivilizarii. Toata lumea arunca ce ii prisoseste fie ca merge la "iarba verde" fie ca locuieste in zone rurale si administratia nu a binevoit sa organizeze salubrizarea localitatilor. Apa din ploi si zapezi ne prezinta de fiecare data dimensiunea lipsei de civilizare a conationalilor. Asa ceva in tarile Europei sau chiar  in MONGOLIA nu se concepe.

GHID simplu pentru depunerea cereri unice de plată la APIA (util persoanelor care au teren agricol, animale, producatori, ..) pe 2015

Așa cum am povestit î n articolul cu pățania rudelor mele în raport cu APIA 2015 , m-am hotărât să denunț specializarea mea, AD-HOC,  în domeniu pentru a fi folositoare și altor persoane care au de depus cererea unică de plată la APIA pentru subveții la terenuri agricole, animale sau produse.  A se reține: Voi cei care citiți, din întâmplare, sau nu,  ca utilizatori de computere (copii, nepoți, frați, surori, afini ai acestora) îi puteți  ajuta!   PUTEȚI AJUTA BUNICII, PĂRINȚII ȘI ALTE RUDE CHIAR DIN ORAȘELE UNDE STUDIAȚI, LUCRAȚI pentru a depune documentașia la APIA!!! GHID (de amator) pentru fermierii care solicită subvenție de la APIA  PAS cu PAS (nu ca a președintelui) Pasul 1. Mergi la primăria unde sunt terenurile ce le utilizezi sau le deții și soliciți o Adeverință din care rezultă terenurile (parcelele) care sunt în proprietate sau utilizate. Dacă nu esti proprietar si utilizezi terenul altcuiva trebuie să faci un contract de ARENDĂ sau COMODAT. VEzi documente Pas

La Oarba de Mureş a existat un erou colectiv: oştirea română

Recent am trecut prin Oarba de Mures, un loc cu rezonanta in istoria poporului roman, citam din cuvantul la dezbaterea parlamentara a deputatului Lădariu Lazăr " Ardealul şi-a aşteptat fraţii cu inima la trecători, cu nădejde în izbânda visată, dorinţa de eliberare a Ardealului era să fie sprijinită, ca dovadă a unităţii de neam, de Divizia a IX-a de Infanterie Constanţa a generalului Costin Ionaşcu, celebra Divizie Mărăşeşti care s-a acoperit de glorie în Moldova în anii Primului Război Mondial. Ajunşi la capul de pod Cipău - Ogra - Iernut au întîlnit iadul pe pămînt: forţarea Mureşului, lupta pentru fiecare metru de teren sub văzduhul care fierbea avea un singur ţel – cucerirea blestematei Cote 495, aşezarea steagului victorios pe o poziţie inespugnabilă. Sub singurul îndemn "Înainte, val după val!", au căzut în acea toamnă a anului 1944 peste 11 000 de ostaşi. Pentru scoaterea din nemeritata uitare a celor care au dat ţării ca supremă jertfă tot ce aveau mai