Pensii si economii de piata

In urma cu noua luni, adica in luna ianuarie 2008, am scris un articol pentru un grant de cercetare prin care incercam sa arat cum vad eu economia asigurarilor de pensii private in Romania. Era perioada de spectacol mediatic si publicitar creat de fondurile de pensii ce doreau sa atraga romanii spre fondurile lor de pensii. Adica ofereau o tinerete fara batrinete si viata fara de moarte, prin pensiile private oferite.

In plina campanie de adeziuni, reprezentantii unor companii de asigurare de calibru, nu conteneau sa ne convinga ca societatile pe care le reprezinta sunt "de sute de ani pe piata " sau ca "American International Group, Inc. (AIG), lider mondial in asigurari si servicii financiare, este liderul organizatiilor internationale de asigurari, cu operatiuni in peste 130 de tari si jurisdictii" , iar "La nivel mondial AIG are peste 65 milioane de clienti in 130 de tari si jurisdictii administrand fonduri private de pensii de peste 50 de ani AIG administreaza active de circa 1000 miliarde de dolari. Istoria,puterea financiara si experienta internationala a AIG in domeniul pensiilor sunt recomandarile de care ai nevoie pentru a te bucura de viata." In articol aratam ca in Romania, statul nu a reusit sa aiba grija de banii salariatilor pentru a le asigura pensii si apreciam: "Parerea noastra este ca sistemul politic si administrativ evita sa prezinte sau sa recunoasca cauza acestor esecuri ale sistemului de stat in organizarea pensiilor. Pensionarii de azi sunt persoanele care au contribuit decenii la rand la constituirea unui fond mutual de asigurare a pensiilor pentru perioada de inactivitate a membrilor cotizanti. Statul roman, in calitate de gestionar si administrator al acestui fond a directionat banii in investitii directe spre economia nationala. Sistemul de pensii de stat a contribuit la realizarea unor obiective economice integrate, cu capacitati de productie extrem de mari care la randul lor absorbeau forta de munca generatoare de alte fonduri. In acest moment, investitiile sau mai precis banii investiti nu se regasesc sub nicio forma deoarece intreprinderile si obiectivele economice au fost radiate din Registrul Comertului prin lichidare judiciara, privatizari oneroase, falimente generate de factori politici, distrugeri de active prin vanzarea ca fier vechi. Sub stindardul tranzitiei, economia moderna a ROMANIEI nu s-a transformat asa cum cere etimologia termenului de tranzitie . Economia, centralizata, a fost distrusa, apoi s-a inceput o reconstructie de la zero. Ne intrebam: De ce societatile comerciale nu a fost transferate unor fonduri de investitii in mod direct, iar profesionistii sa restructureze, reorganizeze si sa performeze aceste active intregrate economic? De ce nu s-a implementat modelul Poloniei la privatizare? Persoanele care au beneficiat de „active” economice functionale pana in deceniul trecut au platit transferul de proprietate la pret de fier vechi, fara sa se evalueze si proprietatea intelectuala inmagazinata. Statul, prin oamenii politici contemporani, nu s-a impus sau nu s-a dorit sa se impuna, astfel incat o cota parte din valoarea actiunilor intreprinderilor privatizate sa fie destinata unor fonduri de investitii, care, prin fructificare, sa sustina obligatiile de plata a pensiilor catre pensionari de azi, salariatii de ieri, care au cotizat la constructia obiectivelor. Se cunoaste ca statul, a actionat intr-un mod iresponsabil si distructiv, iar acum incearca sa compenseze intr-o limita minima a suportabilitatii drepturile pensionarilor de stat. Sunt elemente reale care explica esecul sistemului de pensii de stat. Parerile persoanelor care intervin prin mass-media despre falimentul sistemului de stat sunt subiective si uneori comerciale, cu elemente clare de marketing. Dintr-o alta perspectiva, sistemul de stat are o garantie de management si control mai mare decat un sistem de pensii privat care, prin actiuni neeficiente, opacitate la informatia economica sau frauda, poate fi falimentar. Desigur ca exista sisteme de control care pot sa prevada disfunctionalitatile, dar exista si un risc investitional ce determina fructificare mare cu risc mare. Este cunoscut mult mediatizatul caz al unui mare fond de pensii private din SUA (ENRON), care a intrat in faliment datorita faptului ca administratorii tineau evidente duble pentru a demonstra autoritatilor ca sunt intr-o marja de profit si o stabilitate financiara pozitiva. Se pune intrebarea care sistem este mai performant si care sistem este mai sigur. ?! Despre sistemul de stat nu mai poate fi vorba intr-o forma de organizare generalizata bazata pe mecanisme de piata si capital. Sistemul pensiilor de stat va fi dedicat functionarilor speciali si a salariatilor structurilor militare. Sistemul privat este in continua ascensiune, iar Romania va fi un teren important pentru jucatorii acestei piete de asigurare. Importanta pietei pensiilor private in Romania este data de numarul mare de aderenti, intrucat politica demografica a anilor <70> a condus la existenta unei populatii tinere ce se incadreaza in statutul de debutant pentru asigurarile private, varsta obligatorie a aderentilor fiind intre 16 si 35 ani. Pentru a constitui fondurile de inceput intr-un ritm alert, se accepta optional si populatia intre 36 si 45 ani. Din punct de vedere al performantei celor 18 fonduri de pensii autorizate pentru a gestiona pensiile private este prematur sa ne exprimam intr-un material stiintific, dar se pot emite ipoteze. Performanta incepe sa iasa in relief doar dupa primele rapoarte. Se constata ca viitorii asigurati au incurcat performanta fondurilor cu asa-zisa istorie pe pietele internationale, subscriind intr-un mod subiectiv, dictat de politica de marketing a fondului. Siguranta banilor investiti pentru a beneficia la pensionare de fructele investitiei are totusi un grad ridicat. Punctele slabe ale acestei sigurante sunt date de miscarea politica globala care reconfigureaza in temeni alerti aliante, piete financiare, structuri economice cu tot ce incuba aceasta. Piete financiare sunt vulnerabile la randul lor de o serie de factori printre care actiunile de terorism care, in viitor, se vor vor transforma intr-un „terorism economic”. Daca este sa definim un act de terorism social „Totalitatea actelor de violenţă comise de un grup sau de o organizaţie pentru a crea un climat de insecuritate sau pentru a schimba forma de guvernământ a unui stat”, consideram ca se poate introduce in dictionarul uzual si termenul de terorism economic, care poate fi definit ca „Totalitatea actelor si faptelor comise de un grup sau de o organizaţie pentru a crea un climat de insecuritate economica ce conduce la caderea pietelor financiare in mod voit si speculativ pentru a schimba forma de guvernământ a unui stat si a destabiliza increderea populatiei si a entitatilor economice in structurile unei economii de piata.” "Am dezvoltat aceasta problema pentru a ne intreba: sunt sigure pietele financiare in care se investesc primele de asigurare pentru pensii? Pe termen scurt si mediu, se pot face previziuni economice care confera o siguranta a sistemului. Entitatea ce controleaza si reglementeaza piata pensiilor private din Romania, C.S.S.P.P. a emis o serie de norme care ofera o garantie cel putin legala despre securitatea sistemului de pensii administrate private. Intre aceste garantii identificam procedura de verificare a bonitatii la autorizare a administratorului, depozitarului, auditorului, brokerului de pensii si a agentului de marketing. Entitatile care au obtinut autorizarea au demonstat, cel putin documentar, bonitatea, seriozitatea si bunele intentii. " Dupa 9 luni de zile, USA nationalizeaza o serie de companii printre care si AGI. Imprumutul dat de statul american cu clauze penalizatoare si dobanda dezavantajoasa sunt in fapt mecanisme prin care se acorda timp pentru un plan de restructurare si de vanzare a unitatilor din grup care mai au pret. Iata ca in sistemul bancar si de asigurari nu prea exista legatura intre traditie (adica vechime) marime si siguranta banului depus de cetateni. Legatura se regaseste numai in calupurile de publicitate si cursurile de training. Vorba unui coleg, "Nimic nu e sigur pana nu e sigur!" Acum intreb si eu? Daca in campania de adeziuni pentru pensii private din Romania, in ianuarie 2008, agentii de marketing prosteau, indoctrinati si motivati financiar populatia cu "puterea financiara a grupului AIG din America" si acum oficiali spun ca "Situatia financiara precara a grupului american AIG, care a fost preluat de Rezerva Federala a SUA, nu va afecta companiile de asigurari detinute in Romania, potrivit unui comunicat comun al AIG Romania, AIG Life si AIG Fond de pensii. Companiile AIG din Romania sunt independente financiar, fara nicio nevoie de infuzie de capital din partea actionarilor, a altor institutii financiare sau a institutiilor guvernamentale. " sau "American International Group (AIG) a anuntat intr-un comunicat, ca imprumutul de 85 miliarde dolari pe care i-l acorda Federal Reserve este sustinut de filialele profitabile si ii lasa timpul necesar sa vanda din active ca sa poata rambursa intreaga suma imprumutata." Concluzia: La data cand agentii de marketing stringeau adeziunile romanilor salariati , acestia au primit asigurari de bonitate cu experinta si forta grupul american, Acum, dupa numai 9 luni de zile, AIG se bazeaza pe filialele profitabile, printre care si Romania. Pai, stimabililor, daca a venit falimentul pe celebra AIG in numai 9 luni de zile, ce pensie sa mai primeasca romanul peste 25 de ani de cotizat din salariu si asa mic?

Si acum o observatie de inginerie financiara tipic americana: Rezervele Federale Americane acorda acest imprumut sa protejeze asiguratii (populatia) din America. Practic, se da timp pentru capitalizarea societatii cu obligatii catre asiguratii din America si se vand actiunile si activele din strainatate ale companiilor din grup care au o situatie financiara sanatoasa si valoare. :))

Daca vrei sa nu mai ai bani, dai la altii sa ti pastreze!!