Treceți la conținutul principal

Strauss Johann pe Somesul Albastru

De azi timp de o saptamana in Cluj rasuna acordurile valsurilor vieneze. Un concert inaugural superb. Aici o simpla secventa. Despre organizatori numai note de 10.
A doua zi,
Ultima zi de festival Strauss la Cluj a fost marcata de orchestra Operei Maghiare de Stat (singura Opera din lume finantata de un stat pentru o minoritate) care a pus sub bagheta dirijorului Bela Hary: Uvertura la opereta "Liliacul" si Annen Polka, op.117 cu balet de Strauss II; Aria Sylviei din Opera "Sylvia" de Emmerich Kalman, Valurile Dunarii de Iosif Ivanovici (poate fi ascultat un fragment prin accesare fisierului de mai jos), s.a.
Un festival frumos pentru organizarea caruia au pus suflet oameni inimosi, astfel ajungand la un numar de sapte editii incheiate.

Comentarii

Anonim a spus…
In Romania, Primul Festival International “Johann Strauss” a fost organizat acum sapte ani, din initiativa Asociatiei Romane a Iubitorilor Valsului “Johann Strauss”. S-a dorit astfel o apropiere prin muzica a unui public larg si sensibil, care asteapta cu nerabdare concertul de Anul Nou de la Viena dar si concertele cu creatiile incantatoare ale celebrului compozitor banatean Iosif Iota Ivanovici, autorul valsului care a cucerit intreaga lume, “Valurile Dunarii”.
Urmatoarele editii organizate la Bucuresti (2005 si 2006), Timisoara (2003 si 2007) si Oradea (2004) au conturat o eleganta traditie a acestei manifestari in Romania, cunoscuta si apreciata atat in tara cat si peste hotare, inregistrand mereu si participarea la Festival a reprezentantilor societatilor “Johann Strauss” din celelalte tari europene.
In afara valsului, Festivalul este deschis si altor genuri de muzica incluzand, ca la Timisoara, programe din cel de-al treilea Festival de opera si opereta in aer liber organizat de Opera Nationala. Duminica a inceput, la Cluj-Napoca, cea de-a VII-a editie a Festivalului International Johann Strauss, organizat acum de Asociatia Romana a Iubitorilor Valsului “Johann Strauss” in colaborare cu Opera Maghiara din Cluj-Napoca. Aceasta editie a festivalului se va desfasura timp de o saptamana, pana pe 13 septembrie. Concertul de deschidere a fost sustinut de orchestra Operei Maghiare, avand-l la pupitru pe apreciatul dirijor austriac Christian Schulz, invitat si la primele trei editii ale Festivalului din Romania. In program au fost piese celebre ale lui Johann Strauss dar si lucrari mai putin cunoscute ale compozitorilor din “dinastia Strauss” sau contemporani ai acestora din tarile dunarene, precum Carl Michael Ziehrer, compozitorul austriac care a fost in tara noastra, in calitate de pianist personal al Reginei Elisabeta a Romaniei. S-au reauzit, fireste, si valsuri ale lui Iosif Ivanovici – “Trandafirii Orientului” si “Visuri de aur” –interpretate cu versiunea orchestrala in prima auditie.
Programul Festivalului ofera un spectacol cu “La Traviata” de Verdi, in interpretarea colectivului Operei Maghiare, ale carei valsuri sunt indragite de marele public. Trei recitaluri cu artisti invitati completeaza programul Festivalului: o seara de muzica vieneza, protagonista soprana Pauline Pfeffer din Austria si pianistul Adrian Oliviu Stoica, un concert al organistului, pianistului si compozitorului Donald MacKenzie din Marea Britanie si un recital solo al violonistului german Wolfgang Richter, prim violonist in Orchestra “Gürzenich” din Köln. Presedintele Societatii Johann Strauss din Marea Britanie, John Diamond, un cercetator pasionat al muzicii vieneze, va prezenta in cadrul unei conferinte o comunicare cu tema “Compozitorii vienezi si legaturile lor cu Romania”, evocand vizita lui Johann Strauss pe meleagurile romanesti, in 1848, precum si interferentele altor compozitori vienezi ca Josef Strauss si Carl Ziehrer cu publicul din tara noastra.
Concertul de inchidere, sustinut sambata de Orchestra Operei Maghiare, sub bagheta maestrului Hari Bela, are in program lucrari celebre ale genului, unele dintre ele acompaniate scenic de balet. Festivalul beneficiaza de colaborarea Academiei de Muzica “Gheorghe Dima”, a Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, precum si a Institutului de Cultura Austriaco-Roman din landul Burgenland din Austria. Intreaga manifestare se bucura de sprijinul Ambasadei Austriei la Bucuresti, pentru pregatirea Festivalului, autentica sarbatoare a muzicii, marcata de legendarele ecouri ale valsului nemuritor.

sursa: http://www.cronicaromana.ro/index.php?editie=1703&art=88522

Postări populare de pe acest blog

Apa Riurilor - Serviciul de salubritate al romanilor

De fiecare data cand cresc corele riurilor se curata si albiile acestora pline de gunoaie ca efect al necivilizarii. Toata lumea arunca ce ii prisoseste fie ca merge la "iarba verde" fie ca locuieste in zone rurale si administratia nu a binevoit sa organizeze salubrizarea localitatilor. Apa din ploi si zapezi ne prezinta de fiecare data dimensiunea lipsei de civilizare a conationalilor. Asa ceva in tarile Europei sau chiar  in MONGOLIA nu se concepe.

GHID simplu pentru depunerea cereri unice de plată la APIA (util persoanelor care au teren agricol, animale, producatori, ..) pe 2015

Așa cum am povestit î n articolul cu pățania rudelor mele în raport cu APIA 2015 , m-am hotărât să denunț specializarea mea, AD-HOC,  în domeniu pentru a fi folositoare și altor persoane care au de depus cererea unică de plată la APIA pentru subveții la terenuri agricole, animale sau produse.  A se reține: Voi cei care citiți, din întâmplare, sau nu,  ca utilizatori de computere (copii, nepoți, frați, surori, afini ai acestora) îi puteți  ajuta!   PUTEȚI AJUTA BUNICII, PĂRINȚII ȘI ALTE RUDE CHIAR DIN ORAȘELE UNDE STUDIAȚI, LUCRAȚI pentru a depune documentașia la APIA!!! GHID (de amator) pentru fermierii care solicită subvenție de la APIA  PAS cu PAS (nu ca a președintelui) Pasul 1. Mergi la primăria unde sunt terenurile ce le utilizezi sau le deții și soliciți o Adeverință din care rezultă terenurile (parcelele) care sunt în proprietate sau utilizate. Dacă nu esti proprietar si utilizezi terenul altcuiva trebuie să faci un contract de ARENDĂ sau COMODAT. VEzi documente Pas

La Oarba de Mureş a existat un erou colectiv: oştirea română

Recent am trecut prin Oarba de Mures, un loc cu rezonanta in istoria poporului roman, citam din cuvantul la dezbaterea parlamentara a deputatului Lădariu Lazăr " Ardealul şi-a aşteptat fraţii cu inima la trecători, cu nădejde în izbânda visată, dorinţa de eliberare a Ardealului era să fie sprijinită, ca dovadă a unităţii de neam, de Divizia a IX-a de Infanterie Constanţa a generalului Costin Ionaşcu, celebra Divizie Mărăşeşti care s-a acoperit de glorie în Moldova în anii Primului Război Mondial. Ajunşi la capul de pod Cipău - Ogra - Iernut au întîlnit iadul pe pămînt: forţarea Mureşului, lupta pentru fiecare metru de teren sub văzduhul care fierbea avea un singur ţel – cucerirea blestematei Cote 495, aşezarea steagului victorios pe o poziţie inespugnabilă. Sub singurul îndemn "Înainte, val după val!", au căzut în acea toamnă a anului 1944 peste 11 000 de ostaşi. Pentru scoaterea din nemeritata uitare a celor care au dat ţării ca supremă jertfă tot ce aveau mai